Enzymatic methods of analysis have

Enzymatic methods of analysis have long been successfully
used for determining transition metal ions
[Cu(II), Zn(II), Ni(II), and Fe(III)] and heavy metal
ions [Hg(II), Cd(II), Pb(II), and Bi(III)] in various
water, soil, food, and biological fluid (blood and urine)
samples [1–3]. As a rule, the inhibiting or activating
effects of the above metals on the catalytic activity of
native or immobilized enzymes from various classes
(usually, oxidoreductases and hydrolases) have been
used for this purpose. Enzymatic procedures for determining
cofactor metal ions, which enter into the active
centers of enzymes and are responsible for their high
catalytic activity, exhibited the highest sensitivity and
selectivity. These procedures are based on the reactivation
of apoenzymes. Procedures for determining Fe(III)
with peroxidase [4]; for determining Cu(II) with
polyphenol oxidase [5]; and for determining Zn(II)
with aminopeptidase [6], alcohol dehydrogenase [7],
carboanhydrase [8], and alkaline phosphatase [9–11]
are well known. A target-oriented change in the sensitivity
and selectivity of enzymatic procedures for determining
transition metals and heavy metals became possible
because of the use of the combined action of two
effectors (a metal ion and an organic compound) [12],
various analytical signals (reaction rate and the duration
of an induction period) [1], various buffer solutions
[13], and enzymes from the same class but isolated
from different sources [7, 12, 14].

Results (Romanian) 1:

Metodele enzimatice de analiză au fost mult timp cu succespentru determinarea ionilor de metal de tranziție[Cu(II), Zn(II), Ni(II) şi Fe(III)] heavy metalionii [Hg(II), Cd(II), Pb(II) și Bi(III)] în diverseapei, solului, produse alimentare şi fluide biologice (sânge şi urină)probe [1-3]. Ca o regulă, inhibarea sau activareaefecte de metale mai sus asupra activității cataliticenativ sau imobilizat enzime din diverse clase(de obicei, oxidoreductazele şi hidrolazele) au fostfolosite în acest scop. Enzimatice proceduri pentru determinareacofactor ioni metalici, care intra în activeCentre de enzime şi sunt responsabile de înaltă loractivitate catalitică, expuse mai mare sensibilitate şiselectivitate. Aceste proceduri sunt bazate pe reactivareade apoenzymes. Proceduri pentru determinarea Fe(III)cu peroxidaza [4]; pentru determinarea Cu(II) cupolifenol oxidaza [5]; şi pentru determinarea Zn(II)cu aminopeptidase [6], alcool dehidrogenaza [7],carboanhydrase [8], iar fosfataza alcalină [9-11]sunt bine cunoscute. O ţintă orientate spre schimbare în sensibilitateaşi selectivitate enzimatice procedurilor pentru determinareametale de tranziţie şi metale grele a devenit posibildatorită utilizării acţiunii combinate a douăumorali (un ion metalic şi un compus organic) [12],diverse semnale analitice (rata de reacţie şi duratade o perioada de inducţie) [1], diverse tampon soluţii[13], şi enzime din aceeasi clasa dar izolatdin surse diferite [7, 12, 14].

Results (Romanian) 2:

Metodele enzimatice de analiză au fost mult timp cu succes
utilizate pentru determinarea ionilor metalelor tranziționale
[Cu (II), Zn (II), Ni (II), Fe (III)] și metale grele
ioni [Hg (II), Cd (II) , Pb (II), și Bi (III)] în diverse
apă, sol, produse alimentare, și fluid biologic (sânge și urină)
probe de [1-3]. De regulă, inhibarea sau activarea
efectelor metalelor de mai sus privind activitatea catalitică a
enzimelor native sau imobilizați din diferite clase
( de obicei, oxidoreductaze și hidrolaze) au fost
folosite în acest scop. Proceduri pentru determinarea enzimatici
ionilor metalici cofactor, care intră în active
centre ale enzimelor și sunt responsabile pentru înalta lor
activitate catalitică, au prezentat cea mai mare sensibilitate și
selectivitate. Aceste proceduri se bazează pe reactivarea
lui apoenzymes. Proceduri pentru determinarea Fe (III)
cu peroxidaza [4]; pentru determinarea Cu (II) cu
oxidaza polifenol [5]; și pentru determinarea Zn (II)
cu aminopeptidază [6], alcool dehidrogenazei [7],
carboanhydrase [8], și fosfataza alcalină [9-11]
sunt bine cunoscute. O schimbare orientată spre țintă în sensibilitatea
și selectivitatea procedurilor enzimatice pentru determinarea
metalelor de tranziție și metale grele a devenit posibilă
datorită utilizării acțiunii combinate a două
efectori (un ion metalic și un compus organic) [12],
diferite semnale analitice ( viteză de reacție și durata
unei perioade de inducție) [1], diferite soluții tampon
[13], iar enzimele din aceeași clasă , dar izolat
din diferite surse [7, 12, 14].