After the World War II, there has b

After the World War II, there has been rapid growth in international trade in both goods and services,
resulting in various transactions across national borders for the purpose of satisfying the needs of
individuals and organisations. The result of this global competition has forced organisations to expand
their business by finding out new markets at home and foreign countries making them ‘Transnational
firms'. Dicken (2007) defines Transnational Corporations (TNC) as “A firm that has power to coordinate
and control operations in more than one country, even if it does not own them”. Rugman and
Hodgetts, 2003 says Multinational corporations, defined as “A company headquarter in one country but
having operations in other countries”. The significance of TNC lies mainly in its ability to co-ordinate
and control different transactions within transnational production networks, ability to take advantage of
distribution factors of production and ability to be flexible in locations.
The growing TNCs led to various patterns and trends in international business like rapid growth in
world trade and investment, cross border mergers and acquisitions resulting in the process of
Internationalization. Internationalization is the process of increasing involvement in international
operations across national borders which comprises both changed perspectives and positions.
(Buckley and Ghauri, 1999)
Internationalization is one potential strategy that is being used increasingly by business firms to
maximise size of the firm, increase their profitability, increasing their market share and becoming
industry leader. It is a major attribute of the current strategy process of most business firms which
determines the ongoing development and change in the international firm in terms of values, scope,
principles, business ideas, action orientation, nature of work and converging norms. The
internationalization dimension is related to all these aspects of the strategy process and thus making
the firms become ‘Transnational'. In this global competition, it is important for the firm to become
transnational and internationalization process focuses mainly on the development of the individual firm
on its gradual acquisition, integration, and use of knowledge about foreign markets and operations.
(Dicken, P., 2007)
Firms' internationalization decision is mainly to acquire profits. The origins of the internationalisation of
the industry are described by both macroeconomics approach, regarded as a general-system
approach which is focused on the capitalist system as a whole, and microeconomics approach, based
upon a firm-specific level. In a macroeconomics approach, the expansions of firms' activities into
foreign countries are explained by the circuits of capital and the theory of new international division of
labour. A microeconomics approach entails the Dunning's eclectic paradigm and the theory of product
life cycle. As most TNC's are capitalist enterprises, they behave according to basic rules of capitalism,
the ways in which firm acquires profits along with various motives like increasing their market share,
becoming industry leader or simply making firm bigger. But above all, the most important factor for
internationalization is the pursuit of profits. In this competitive economy, competition between firms is
becoming increasingly global and much more volatile not just confining them to national level but with
firms across the world. Thus TNCs simply explain the need for internationalization at macro level in
pursuit of profits and performance better in the global competitive economy. (Dicken, P., 1992)
The new international division of labour, proposed by Stephen Hymer, is used to explain the shift of
industrial production from the core (the industrialised countries) to the periphery (the developing
countries). Firms in developed countries due to increasing wages in their home countries are forced to
seek the alternative locations providing cheap labour, which are the third world countries. Dicken
(1992) points out that even though this concept has some validity in explanation of internationalisation
process, it also contains several drawbacks as it is excessively narrow and one-dimensional and it
overstates the extent to which industrial production has been relocated to the global periphery.
Micro level approach is an approach to understand the internationalization of economic activity through
the TNC which is much as firm specific. The decision to become global firm is made by individual firms
or more by decision makers in the firm rather than focusing upon the decisions at capitalist system as a
whole like in macro level approach. According to Hymer's pioneering study in 1960, domestic firms will
have natural advantage over foreign firms in terms of better understanding of local market conditions
and business environment. But, a foreign firm wishing to produce in any other market would have to
posses some firm specific assets which overcome the natural advantages of domestic firm. These firm
specific assets are like size of the firm and economies of scale, access to raw materials, marketing
skills, technological expertise, reduced transaction costs or access to cheaper sources of finance,
which makes a foreign firm to compete domestic firm in its home country. Hymer's study expressed
that the firm wishing in transnational production would have its own set of qualifying principles specific
to ownership which overcome the advantages of indigenous firms in the country of production.
(Nilsson, J.E, Dicken, P., Peck, J., 1996)
In 1966, Vernon developed the product life cycle to explain the observed pattern of international trade.
The theory suggests that in the earlier stages of product's life cycle all the production activities of a
product is done in the place in which it was invented. Once the product is used in the markets,
production gradually moves away from the point of origin to the places with low production costs and
high market activity, in order to acquire high profits by the firm. There are four stages in product life
cycle: Introduction, growth, maturity and decline. The location of production depends on the stage of
the cycle. In the introduction stage the firm seeks to build product awareness and develop a market for
the product. In the growth stage, the firm tries to increase brand preference and market share. At
maturity stage, the strong growth in sales decreases due to heavy competition between similar
products. At this stage the primary objective of the firm is to defend the market shares by expanding
into new markets or low developing countries (LDCs) to maximize profits. In the final stage, due to
decline in the sales, the firm tries to maintain the product by adding new features and targeting new
markets. (Dicken 2003)
According to Dunning's Eclectic Paradigm, a firm will engage in international production when each of
the following three conditions is present: 1. Owner specific advantages, 2. Location specific advantages
and 3. Internalization advantages. As the three principles are derived from variety of theoretical
approaches such as the theory of the firm, organization theory, trade theory and location theory,
dunning labelled his approach as ‘eclectic' which integrates various strands of explanation of
international production.
Owner specific advantages or Firm specific advantages are assets which are internal to firm. Every firm
must possess certain ownership specific advantages which are unique compared to their competing
firms from other countries. These firm specific advantages are intangible and transferred within the
TNC at low cost (e.g., technology, brand name, and benefits of economies of scale) which either
provides higher revenues or lower costs that can reduce operating costs compared to its competitors in
a foreign country.(Wattanasupachoke, 2002)
A firm must possess location specific advantages to exploit its assets in foreign rather than domestic
country. Therefore the location specific advantages of different countries are important in determining
which will become host countries for the transnational corporations. They constitute economic, political
and socio cultural advantages which are important factors in the context of transnational production.
(Wattanasupachoke 2002)
Transnational corporations choose internalization where the market does not exist or functions poorly.
There must be internalization advantages to the firm from exploiting its advantages itself, rather than
selling them or leasing them. The more uncertain the environment faced by the firm (which may be due
to price, quality and availability of raw materials) the more likely a firm internalize its operations.
Internalization occurs in the case of knowledge and technology, where many firms spend huge sums of
money on various research and development. To ensure satisfactory returns on the investment without
selling or leasing the technology to other foreign firms, the firm itself exploits its technological
advantage directly by setting up its own production facilities. (Whitley, R., 1994)
Under ‘eclectic theory' other theories of internationalization are more concerned with the processes
that a firm must go through. Sequential theory of internationalization is a process in which a firm enters
into the foreign market. It is also called as ‘Uppsala model' and the firm enters other markets through
four discrete stages: Intermittent exports, exports via agents and through licensing, overseas sales
through knowledge agreements with local firms (example franchising) and foreign direct investment
(FDI) in the foreign market.
Initially, the firm is purely a domestic firm in terms of both production and markets. Once the firm
reaches saturation point in its domestic market, it looks into foreign markets in order to maintain growth
and profitability. During early stages, the firm does this through exports using the services of over

Results (Romanian) 1:

După al doilea război mondial, a existat o creştere rapidă la comerţul internaţional cu bunuri şi servicii,care rezultă în diverse tranzacţii în afara graniţelor naţionale în scopul de a satisface nevoile depersoane fizice şi organizaţii. Rezultatul acestui concurs la nivel mondial a obligat organizaţii pentru a extindeafacerea lor de a afla noi pieţe la domiciliu şi ţări străine, făcându-le "transnaţionalefirmelor. Dicken (2007) defineşte corporaţii transnaţionale (CTN) ca "O firma care are puterea de a coordonaşi controlul operaţiunilor în mai multe ţări, chiar dacă acesta nu are propriul ei". Rugman şiHodgetts, 2003 spune corporaţii multinaţionale, definit ca "O companie sediul într-o ţară daravând operațiuni în alte ţări." Semnificaţia TNC constă în principal în capacitatea sa de a coordonaşi controlul diferite tranzacţii în cadrul reţelelor transnaţionale de producţie, capacitatea de a profita dedistribuirea factorilor de producţie şi capacitatea de a fi flexibil în locaţii.TNCs tot mai mare a condus la diferite modele şi tendinţe în afaceri internaţionale cum ar fi creşterea rapidă înlumea comerţului şi investiţiilor, cruce frontieră fuziuni şi achiziţii, care rezultă în procesul deInternaţionalizare. Internationalizarea este procesul de implicare în internaţională în creştereoperaţiuni în afara graniţelor naţionale, care cuprinde atât schimbat perspectivele şi poziţiile.(Buckley şi Ghauri, 1999)Internationalizarea este o strategie de potenţial, care este folosit din ce în ce de firme de afaceri aMaximizaţi marimea firmei, creşte profitabilitatea lor, cota lor de piaţă în creştere şi din ce în celider in industria. Este un atribut majore de procesul curent de strategie de afaceri cele mai multe firme caredetermină în curs de dezvoltare şi schimbare în internaţionale firma în termeni de valori, domeniul de aplicare,principii, idei de afaceri, acţiune orientarea, natura muncii şi normele convergente. Theinternaţionalizare dimensiune este legate de toate aceste aspecte ale procesului de strategie şi astfel facefirmele devin "Transnaţionale". În această competiţie la nivel mondial, este important pentru firma pentru a devenitransnaţionale şi procesul de internaţionalizare se concentrează în principal pe dezvoltarea firmei individualedobândirea treptată, integrare, şi utilizarea de cunoştinţe despre pieţele externe şi operaţiuni.(Dicken, P., 2007)Decizia de internaţionalizare firmelor este în principal pentru a obtine profituri. Originile internaţionalizareaindustrie sunt descrise de ambele abordare de macroeconomie, considerată ca fiind un sistem generalăabordare care este axat pe sistemul capitalist ca un întreg, şi abordarea microeconomie, pe bazala nivel de firmă-specifice. Într-o abordare de macroeconomie, expansiuni activitatilor firmelor înţări străine sunt explicate prin circuite de capital şi teoria noua divizie internaţională aforţei de muncă. O abordare de microeconomie presupune Dunning eclectice paradigmă şi teoria de produsciclul de viaţă. Ca majoritatea TNC sunt întreprinderi capitaliste, se comportă în conformitate cu regulile de bază ale capitalismului,modul în care firma dobândeşte profiturile cu diverse motive cum ar fi creşterea cota lor de piață,devenind lider al industriei, sau pur şi simplu făcând ferme mai mari. Dar mai presus de toate, cel mai important factor pentruinternationalizarea este urmărirea profitului. În această economie concurenţială, concurenţă între întreprinderi estedevenind tot mai globala si mult mai volatile nu doar limitarea lor la nivel naţional, dar cufirme din întreaga lume. Astfel TNCs pur şi simplu explica necesitatea pentru internationalizare la nivel macro înexercitare a profiturilor şi performanţă mai bună în cadrul economiei globale competitiv. (Dicken, P., 1992)Noi diviziunea internaţională a muncii, propus de Stephen Hymer, este folosit pentru a explica trecerea deproducţia industrială din miez (tarile industrializate) la periferie (în curs de dezvoltareţări). Firme din ţările dezvoltate, din cauza creşterea salariilor în ţările lor de origine sunt obligaţi săcăuta locaţiile alternative furnizarea forţei de muncă ieftine, care sunt ţările lumii a treia. Ana maria(1992) subliniază faptul că chiar dacă acest concept are unele valabilitate în explicaţie a internaţionalizăriiproces, acesta conţine, de asemenea, câteva dezavantaje ca este excesiv de îngustă şi unidimensională şiexagerate măsura în care producţia industrială a fost mutat la periferie globale.Abordarea nivel micro este o abordare pentru a înţelege internaţionalizarea activităţii economice, prinTNC care este de mult ca firma specifice. Decizia de a deveni globale firmei se face prin firme individualesau mai mult, factorii de decizie din firma, mai degrabă decât concentrându-se asupra deciziilor la sistemul capitalist ca ototul ca în abordarea nivel de macrocomandă. Potrivit Hymer pe studiu de pionierat în 1960, firme intern vaavea avantaj naturale faţă de firmele străine în termeni mai bună înţelegere a condiţiilor de piaţă localăşi mediul de afaceri. Dar, o firma străini care doresc să producă în orice altă piaţă ar trebui săposeda unele firma activele specifice care depăşi avantajele naturale de firma interne. Aceste firmebunuri determinate sunt ca mărime al firmei şi economii de scară, accesul la materiile prime, de marketingaptitudinile, expertiza tehnologica, costurile de tranzacţie reduse sau accesul mai ieftine surse de finanţare,ceea ce face o firma străine să concureze firma interne în ţara sa de origine. Hymer pe studiu exprimatecă firma care doresc la transnaţional de producţie ar avea propriul set de principii specifice de calificareproprietate care depăşi avantajele de firme autohtone în ţara de producţie.(Nilsson, carmen, Dicken, P., Peck, J., 1996)În 1966, Vernon dezvoltat ciclul de viaţă a produsului pentru a explica modelul observate comerţului internaţional.Teoria sugerează că în etapele iniţiale ale produsului pe viaţă ciclu toate activităţile de producţie de oprodusul se face în locul în care a fost inventat. Odată ce produsul este utilizat în pieţe,producţia se mută treptat de punctul de origine la locurile cu costurile scăzute de producţie şiactivitate de mare de piaţă, pentru a dobândi mare profit de firma. Există patru etape în viaţa de produsciclul: introducere, crestere, maturitate şi declin. Locul de producție depinde de stadiul deciclul. În introducere etapa firma urmăreşte să construiască produs de conştientizare şi de a dezvolta o piaţă pentruprodusul. În faza de creştere, firma încearcă să creşte marca preferinţă şi cota de piaţă. Laetapa de maturitate, dinamica vânzărilor scade datorită concurenţei grele între similareproduse. În acest stadiu, obiectivul principal al firmei este de a apăra cotele de piață prin extindereaîn noi pieţe sau mici în curs de dezvoltare ţări (LDC) pentru a maximiza profiturile. În etapa finală, din cauzadeclinul în vânzările, firma încearcă să menţină produsului prin adăugarea de caracteristici noi şi noi de orientarepieţele. (Dicken 2003)Conform paradigmei Eclectic Dunning pe, o firma va angaja în producţie internaţională atunci când fiecare dintreurmătoarele trei condiţii este prezent: 1. avantaje specifice proprietar, 2. avantaje specifice locaţieşi 3. Internalizarea avantaje. Ca trei principii sunt derivate din soiul de teoreticeabordări, cum ar fi teoria de firmă, organizaţie teoria, comerciale teoria şi teoria de locaţie,Dunning etichetate abordarea sa ca "eclectic" care integrează diferite direcţii de explicaţie aproducţie internaţională.Avantajele specifice proprietar sau avantajele specifice firmei sunt active care sunt interne a firmei. Fiecare firmătrebuie să posede anumite avantaje specifice de proprietate, care sunt unice în comparaţie cu lor concurentefirme din alte tari. Aceste avantaje specifice firmei sunt intangibile şi transferate în cadrulTNC la costuri reduse (ex., tehnologie, numele de brand şi beneficiile de economiile de scară) care fieoferă venituri mai mari sau mai mici costuri care pot reduce costurile de operare în comparaţie cu concurenţii săi îno ţară străină. (Wattanasupachoke, 2002)O firmă trebuie să posede o locatie avantajele specifice pentru a exploata activele sale în străine, mai degrabă decât interneţară. Prin urmare avantajele specifice locaţie din diferite ţări sunt importante în determinareacare va deveni ţările gazdă pentru corporaţiile transnaţionale. Ele constituie economice, politicesi social culturale avantaje importante factori în cadrul producţiei transnaţionale.(Wattanasupachoke 2002)Corporaţiile transnaţionale alege internalizarea unde nu exista piaţa sau funcţii prost.Trebuie să existe internalizarea avantaje la firma din exploatează avantajele sale în sine, mai degrabă decâtle vinde sau le leasing. Mai nesigur mediu cu care se confruntă firma (care poate fi datoratăpentru Pret, calitate şi disponibilitatea materiilor prime) cel mai probabil o firmă internalizeze operaţiunilor sale.Internalizarea apare în cunoştinţe şi tehnologie, în cazul în care multe firme cheltui sume uriaşe debani pe diferite de cercetare şi dezvoltare. Pentru a asigura satisfăcătoare întoarce pe investiţii fărăde vânzare sau leasing tehnologie pentru alte firme străine, firma se exploateaza sale tehnologiceavantaj direct prin crearea de propriile sale mijloace de producție. (Whitley, R., 1994)Sub "teoria eclectice" alte teorii de internaţionalizare sunt mai preocupate de proceselecă o firmă trebuie să treacă prin. Teoria secvenţială de internaţionalizare este un proces în care intră într-o firmă deîn piaţa externă. Este, de asemenea, numit ca 'Model de Uppsala' şi firma intră alte pieţe prinpatru etape discret: exporturile intermitentă, exporturilor prin intermediul agenţilor şi prin licenţiere, peste mări vânzărileprin acorduri de cunostinte cu firme locale (exemplu de franciză) şi investiţii străine directe(ISD) în piata externa.Iniţial, firma este pur şi simplu o firma interne atât producţia, cât şi pieţele. O dată a firmeiatinge punctul de saturaţie în piața sa internă, se pare în pieţele externe pentru a menţine creşterea economicăşi profitabilitate. În timpul stadiile incipiente, firma face acest lucru prin exporturi utilizarea serviciilor de peste

Results (Romanian) 2:

După al doilea război mondial, a existat o creștere rapidă în comerțul internațional atât în bunuri și servicii,
care rezultă în mai multe tranzacții dincolo de frontierele naționale în scopul satisfacerii nevoilor
persoanelor și organizațiilor. Rezultatul acestei concurența globală a forțat organizațiile să-și extindă
afacerea lor de a afla noi piețe de desfacere în țările de origine și străine făcându-le "transnaționale
firmelor. Dicken (2007) definește Corporatiile Transnationale (TNC), ca "O firmă care are puterea de a coordona
si operatiunile de control în mai multe țări, chiar dacă nu le deține ". Rugman și
Hodgetts 2003 spune corporații multinaționale, definite ca "O sediu de firma intr-o țară, dar
are operațiuni în alte țări ". Semnificația TNC constă în principal în capacitatea sa de a coordona
și controla diverse operațiuni în rețele de producție transnaționale, capacitatea de a profita de
factori de distributie de producție și capacitatea de a fi flexibil in locatii.
Cele CTN crestere a condus la diferite modele și tendințe în internaționale afaceri ca o creștere rapidă în
comerțul mondial și investițiilor, fuziunile transfrontaliere și achiziții care rezultă în procesul de
internaționalizare. Internaționalizarea este procesul de creșterea implicării în internaționale
operațiuni dincolo de frontierele naționale, care cuprinde ambele perspective și poziții modificate.
(Buckley și Ghauri, 1999)
Internaționalizarea este o strategie potential care este folosit din ce în ce de firmele de afaceri pentru a
maximiza dimensiunea firmei, creșterea lor profitabilitatea, creșterea cotei de piață a acestora și de a deveni
lider al industriei. Este un atribut important al procesului strategiei actuale de cele mai multe firme de afaceri care
determină dezvoltarea continuă și modificarea firma internațională în termeni de valori, domeniul de aplicare,
principii, idei de afaceri, orientare acțiune, natura muncii și a normelor convergente.
Dimensiunea internaționalizare se referă la toate aceste aspecte ale procesului de strategie și făcând astfel
firmele devin "transnațională". În această competiție globală, este important pentru firma să devină
transnaționale și procesul de internaționalizare se concentrează în principal pe dezvoltarea firmei individuale
pe de achiziție treptată, integrare, și utilizarea de cunoștințe despre piețele străine și a operațiunilor.
(Dicken, P., 2007 )
decizia internaționalizare firmelor "este, în principal pentru a dobândi profituri. Originile internaționalizării
industriei sunt descrise atât abordare macroeconomie, privit ca un general de sistem
de abordare, care este axat pe sistemul capitalist ca întreg, și microeconomie abordare, bazată
pe un nivel-firmă specific. Într-o abordare macroeconomie, extinderile activităților firmelor în
țări străine sunt explicate prin circuitele de capital și teoria noua divizie internațională a
muncii. O abordare microeconomie presupune paradigmă eclectic Dunning și teoria produsului
ciclului de viață. Ca cele mai multe TNC sunt întreprinderi capitaliste, se comporta în conformitate cu reguli de bază ale capitalismului,
modul în care firma achiziționează profituri, împreună cu diverse motive, cum ar fi creșterea cotei de piață,
devenind lider al industriei sau pur și simplu a face mai ferm. Dar mai presus de toate, cel mai important factor pentru
internaționalizare este urmărirea profiturilor. În această economie competitivă, concurența între firmele este
din ce în ce în ce mai global și mai volatile nu doar limitându-le la nivel național, dar cu
firmele din întreaga lume. Astfel, CTN explica pur și simplu nevoia de internaționalizare la nivel macro în
căutarea profiturilor și o performanță mai bună în economia concurențială mondială. (Dicken, P., 1992)
noua diviziune internațională a muncii, propus de Stephen Hymer, este folosit pentru a explica deplasarea
producției industriale din miezul (țările industrializate) la periferia (cele în curs de dezvoltare
țări). Firmele din țările dezvoltate datorită creșterii salariilor în țările lor de origine sunt forțați să
caute locațiile alternative care furnizează forță de muncă ieftină, care sunt țările lumii a treia. Dicken
(1992) subliniază faptul că, deși acest concept are unele valabilitate în explicație a internaționalizării
procesului, conține, de asemenea, mai multe dezavantaje, deoarece este extrem de îngustă și unidimensional și
exagerate, în măsura în care producția industrială a fost mutat la periferie global .
abordare la nivel micro este o abordare de a înțelege internaționalizarea activității economice prin
TNC, care este mai mult specifică firmei. Decizia de a deveni firma globală este făcută de firmele individuale
sau mai mult de factorii de decizie din cadrul firmei, mai degrabă decât concentrându-se asupra deciziilor la nivel de sistem capitalist ca un
întreg ca în abordarea la nivel macro. Potrivit studiului de pionierat Hymer lui în 1960, firmele locale vor
avea avantaj natural asupra firmelor străine în ceea ce privește o mai bună înțelegere a condițiilor de piață locale
și mediul de afaceri. Dar, o firmă străină care dorește să producă în orice altă piață ar trebui să
posede anumite bunuri specifice firmei care depăși avantajele naturale ale firmei interne. Aceste ferme
active specifice sunt ca mărime a întreprinderii și a economiilor de scară, accesul la materii prime, de marketing
abilități, expertiza tehnologică, reducerea costurilor de tranzacție sau accesul la surse mai ieftine de finanțare,
ceea ce face o firmă străină de a concura firma intern în țara sa de origine . Studiul Hymer a exprimat
că firma dorește producției transnaționale ar avea propriul set de principii de calificare specifice
pentru proprietatea care depăși avantajele firmelor autohtone în țara de producție.
(Nilsson, JE, Dicken, P., Peck, J., 1996 )
În 1966, Vernon dezvoltat ciclul de viață al produsului pentru a explica tiparul observat comerțului internațional.
Teoria sugerează că, în primele etape ale ciclului de viață al produsului de toate activitățile de producție ale unui
produs se face în locul în care a fost inventat. Odată ce produsul este utilizat în piețe,
producția se mută treptat de la punctul de origine la locurile cu costuri de producție reduse și
activitate de piață ridicată, în scopul de a dobândi profituri mari de firma. Există patru etape in viata de produse
ciclu: Introducere, creștere, maturitate și declin. Localizarea producției depinde stadiul
ciclului. În etapa de introducere firma încearcă să construiască gradului de conștientizare de produse și de a dezvolta o piață pentru
produsul. În stadiul de dezvoltare, firma încearcă să crească preferința de brand și cota de piață. La
etapa de maturitate, creșterea puternică a vânzărilor scade din cauza concurenței grele între similare
produse. În această etapă obiectivul principal al firmei este de a apăra cotele de piață prin extinderea
pe noi piețe sau țări în curs de dezvoltare mici (LDC) pentru a maximiza profiturile. În etapa finală, datorită
scadă în vânzări, firma încearcă să mențină produsul prin adăugarea de noi caracteristici și vizează noi
piețe. (Dicken 2003)
Potrivit lui Dunning Eclectic Paradigm, o firma va angaja în producția internațională atunci când fiecare dintre
următoarele trei condiții: 1. Proprietar avantaje specifice, 2. avantaje specifice Localizare
și 3. avantaje de internalizare. Ca cele trei principii sunt derivate din diferite teoretice
abordări, cum ar fi teoria firmei, teoria organizare, teoria comerțului și teoria localizare,
somație etichetat abordarea sa ca "eclectic", care integrează diferite componente ale explicație a
producției internaționale.
Proprietar avantaje specifice sau avantaje specifice firmei sunt active care sunt interne firmei. Fiecare firmă
trebuie să aibă anumite avantaje specifice de proprietate, care sunt unice în comparație cu lor concurente
firme din alte țări. Aceste avantaje specifice firmei sunt intangibile și transferate în cadrul
TNC la costuri reduse (de exemplu, tehnologie, nume de marcă, și beneficiile economiilor de scară), care fie
oferă venituri mai mari sau mai mici costuri care pot reduce costurile de operare, comparativ cu concurenții săi în
o țară străină . (Wattanasupachoke, 2002)
firma A trebuie să aibă avantaje specifice locație a exploata activele sale în valută străină, mai degrabă decât interne
țară. Prin urmare, avantajele specifice de localizare ale diferitelor țări sunt importante în determinarea
care va deveni țările gazdă pentru corporații transnaționale. Ele constituie economice, politice
avantaje culturale și socio care sunt factori importanți în contextul producției transnaționale.
(Wattanasupachoke 2002)
Corporațiile transnaționale alege internalizarea în care piața nu există sau funcțiile slab.
Nu trebuie să prezinte avantaje de internalizare la firma de exploatare a avantajelor sale în sine, mai degrabă decât
să le vândă sau să le leasing. Mai incert mediul cu care se confruntă firma (care poate fi din cauza
prețului, calitatea și disponibilitatea materiilor prime) mult mai probabil o firma internalizare a operațiunilor sale.
Internalizarea are loc în cazul cunoașterii și tehnologiei, în cazul în care multe firme cheltuiască sume uriașe de
bani pe diverse de cercetare și dezvoltare. Pentru a asigura un randament satisfăcător al investiției, fără
a vinde sau de leasing tehnologia pentru alte firme străine, firma se exploateaza tehnologic
avantaj direct de înființarea propriile instalații de producție. (Whitley, R., 1994)
Sub "Teoria eclectică" alte teorii de internaționalizare sunt mai preocupate de procesele
care o firmă trebuie să trec prin. Teoria secvențială de internaționalizare este un proces în care o firmă intră
pe piața externă. De asemenea, este numit ca "modelul Uppsala" și firma intra pe alte piețe, prin
patru etape distincte: exporturile intermitente, exporturile prin intermediul agenților și prin licențiere, vânzări de peste mări
prin intermediul unor acorduri de cunoștințe cu firme locale (de exemplu de franciză) și a investițiilor străine directe
(ISD) în piața externă.
Inițial, firma este pur și simplu o firmă interne în ceea ce privește atât producție și a piețelor. Odată ce firma
atinge punctul de saturație în piața internă, se pare pe piețele străine, în scopul de a menține o creștere
și profitabilitate. În timpul stadii incipiente, firma face acest lucru prin exporturi care utilizează serviciile de peste

Results (Romanian) 3:

Dupa al doilea razboi mondial, nu a fost o creştere rapidă în comerţul internaţional în ambele bunuri şi servicii,
rezultate în diverse tranzactii dincolo de granitele nationale cu scopul de a satisface nevoile persoanelor şi organizaţiilor.
Rezultatul acestei concurenţe globale a forţat organizaţiile să extindeţi
Activitatea lor de diagnosticare în pieţele noi acasă şi ţări străine care le face "firmelor transnationale
". Dicken (2007) defineşte corporaţiile transnaţionale (TNC) ca "o firma care are puterea de a coordona
şi operaţiunile de control din mai multe tari, chiar dacă nu le propriu". Rugman şi
Hodgetts, 2003 spune corporaţiilor multinaţionale, definite ca "O companie headquarter în una ţară dar
Avand operatiuni in alte tari". Semnificaţia TNC minciuni in principal in capacitatea sa de a asorta
şi controlul tranzacţiilor diferite în cadrul reţelelor transnaţionale de producţie, posibilitatea de a profita de
distributia factorilor de producţie şi de capacitatea de a fi flexibil în locaţiile.
TNCs de creştere a condus la diverse modele şi tendinţe în afaceri internationale ca o crestere rapida a
Comerţul mondial şi de investiţii, transfrontaliere fuziuni si achizitii care rezultă din procesul de
internationalizarea lor. Internationalizarea lor este procesul de creşterea implicarea in operatiunile internationale de
dincolo de granitele nationale care cuprinde atât schimbat perspective şi poziţii.
(Buckley şi Ghauri, 1999)
Internationalizarea lor este o strategie de potenţial care este folosit tot mai mult de firmele de afaceri pentru a
maximizarea marimea firmei, creşterea rentabilităţii lor, crescând şi devenind cota lor de piata
lider. Acesta este un atribut al strategiei de curent procesul de majoritatea firmelor de afaceri care
determină în curs de dezvoltare şi de schimbare a firmei internaţionale în termeni de valori,Domeniul de aplicare,
principiile, idei de afaceri, de acţiune orientarea, natura lucrărilor şi normele convergente. A
internationalizarea lor cota este legat de toate aceste aspecte ale strategiei de proces şi astfel făcând
firmele devin "" transnationale. În această competiţie internaţională, este important pentru firma de a deveni
Procesul transnaţionale şi internaţionalizarea lor se concentrează în principal pe dezvoltarea firmei individuale
pe achiziţia treptată a, integrare şi utilizare a cunoştinţelor despre pietele externe şi operaţii.
(Dicken, P., 2007)
firmele" internationalizarea lor de decizie este în principal de a dobândi profiturile. Originile internaţionalizare a
domeniu sunt descrise de către ambele macroeconomics abordare,Privită ca un sistem general de
abordări care se concentrează pe sistemul capitalist ca întreg, şi macro-economie abordare, bazat pe o firma-
nivel specific. Cu o abordare macroeconomics, dilatări ale activitatilor firmelor în
ţări străine sunt explicate prin circuite de capital şi principiul de divizia international noi
muncii.Un macro-economie de abordare implică Dunning paradigma eclectică lui şi principiul de produs
ciclul de viaţă. Cum majoritatea intreprinderilor capitaliste sunt lui TNC, acestea se comportă în funcţie de regulile de bază de capitalism,
modurile in care firma dobândeşte profiturilor împreună cu diverse motive ca cresterea cotei de piata,
deveni lider sau pur şi simplu făcând firma mai mare. Dar mai presus de toate,Cel mai important factor pentru
internationalizarea lor este exercitarea profiturile. În această economie competitivă, concurenţa între firme este
devin tot mai globale şi mai mult de volatile nu doar la nivel national antituristica ei dar cu
firmelor din întreaga lume. Astfel TNCs explica nevoia pur şi simplu internationalizarea lor la nivel macro in
Exercitarea profiturilor şi performanţe mai bune în global economie competitivă. (Dicken, P., 1992)
noua diviziune a muncii, propuse de Stephen Hymer, este utilizat pentru a explica schimbarea
producţiei industriale din core (ţările industrializate) la periferie (in curs de
ţări).Firmele din tarile dezvoltate datorită creşterea salariilor în ţările de origine sunt forţate să caute locaţii alternative
furnizarea de munca ieftine, care sunt tarile din lumea a treia. Dicken
(1992) arată că deşi acest concept are unele valabilitate în explicarea procesului de internaţionalizare
, de asemenea conţine mai multe dezavantaje ca este excesiv de îngust şi una-dimensionale şi-l
Să fie supraestimată de masura in care productia industriala a fost mutat la periferia global.
la nivel micro abordare este o abordare pentru a înţelege internationalizarea lor de activitate economică prin
TNC de care este de mult ca firma specifice. Decizia de a deveni firma global este făcută de firmele individuale
Sau mai mult de către factorii de decizie in firma mai degrabă decât concentrarea asupra deciziilor la sistemul capitalist ca
intreaga ca la nivel macro de abordare. Conform studiului de pionierat al Hymer în 1960, firmele autohtone va
au avantaj natural peste firmelor străine în termeni de înţelegerea mai bună a pieţelor locale
şi mediul de afaceri. Dar,O firma straina care doreste sa produca in orice alta piata ar fi de a dispune de o firmă specifice
active care depasirea avantajele naturale de firma interne. Aceste firme
activele sunt specifice ca marimea firmei şi economii de scară, accesul la materiile prime, marketing
aptitudini, expertiza tehnologica, reduce costurile de tranzactie sau de acces la sursele de finanţare mai ieftin,
Care face o firma straina pentru a concura firma interna in tara sa a. Studiul lui hymer exprimate
ca firma care doresc în producţia transnationale ar avea propriul set de principii de calificare pentru proprietate care specifică
învinsă avantajele firmelor autohtone in tara de productie.
(Nilsson, J.E, Dicken, P., falfait, J., 1996)
în 1966,Vernon dezvoltat ciclul de a explica observate model de comertul international.
teoria sugerează că în etapele anterioare ale ciclului de viaţă al produsului toate activităţile de producţie a unui
este efectuată în produs de locul in care a fost inventat. Odată ce produsul este utilizat in piete,
Evoluţie treptat se îndepărtează din punctul de origine la locurile cu joasă costuri de productie si piata mare de activitate,
pentru a dobândi profituri mari de către firma. Există patru etape ale ciclului de viaţă a produsului
: Introducere, creştere, maturitate şi declin. Locaţia de producţie depinde de stadiul de
ciclului.În etapa de introducere a firmei caută să construiască produs de conştientizare şi de a dezvolta o piata pentru
produsului. În etapa de dezvoltare, firma încearcă să crească preferinţa de brand şi cota de piaţă. La stadiul de maturitate
, o crestere puternica in vanzari scade din cauza concurentei intre produsele similare
. În această etapă obiectivul principal al firmei este de a apara cotele de piata prin extinderea
În pieţele noi sau scăzut ţări în curs (LDCs) pentru a maximiza profiturile. In stadiul final, datorită
declin în vânzări, firma încearcă să menţină produsul prin adăugarea de noi caracteristici şi formatări noul
pieţe. (Dicken 2003)
în funcţie de urmărire a, firma paradigma Eclectic va cupla în producţia internaţională atunci când fiecare
următoarele trei condiţii este prezent: 1. Proprietarul avantaje specifice,2. Amplasare avantaje specifice
şi 3. Internationalizarea avantaje. Cum cele trei principii sunt derivate din soiul de abordarile teoretice
precum teoria firmei, organizarea teoria, teoria comerciale şi locaţia teoria,
dunning etichetate abordarea "eclectică" care integrează crâmpeie de explicaţie a
.
de producţie internaţionaleProprietarul avantaje specifice sau firma avantaje specifice sunt active care sunt interne a firmei. Fiecare firma
trebuie să posede anumite avantaje specifice de proprietate care sunt unice in raport cu firmele concurente
din alte tari. Aceste firme avantaje specifice sunt necorporale şi transferate în interiorul
TNC la cost redus (de ex., tehnologie, numele de marcă şi de economii de scara) care fie
Oferă mai mare sau costuri ca veniturile pot reduce costurile de operare în comparaţie cu concurenţii săi în
o tara straina.(Wattanasupachoke, 2002)
o firma trebuie să posede o amplasare avantaje specifice de a exploata activele sale straine în mai degrabă decât la
tara. Prin urmare locaţia avantaje specifice din diferite ţări sunt importante în determinarea
Care va deveni tarile gazda pentru corporaţii transnaţionale. Acestea constituie economic, politic
şi avantajele socio-cultural care sunt factori importanti in contextul productiei transnationale.
(Wattanasupachoke 2002)
corporaţiile transnaţionale alegeţi internationalizarea unde piata nu există sau nu funcţionează prost.
Trebuie să existe internationalizarea avantaje pentru firma de la valorificarea avantajelor ei insasi, mai degrabă decât
le vinde sau de leasing pentru acestea. Mai nesigura de mediu cu care se confruntă firma (care pot fi datorate
la pretul, calitatea şi de disponibilitatea de materii prime) mai probabil o firma internalizarea costurileor operatiunile sale.
Internationalizarea se produce în cazul de cunoştinţe şi de tehnologie,Unde multe firme cheltui sume enorme de
banii pe diverse de cercetare si dezvoltare. Pentru a asigura buna revine pe investitiile fără
vinde sau leasing de tehnologia de alte firme straine, însăşi firma exploateaza tehnologice
Advantage direct prin configurarea de propriile instalatii de productie. (Whitley, R., 1994)
Conform "teoria eclectică" alte teorii din internationalizarea lor sunt mai interesate de procesele
ca o firma trebuie să treceţi prin. Teoria secvenţială de internationalizarea lor este un proces în care o firmă intră
in piata externa. Este de asemenea numit "modelul Uppsala" şi firma intră în alte pieţe prin
patru etape separate: cadenţată exporturile, exporturile prin agenţi şi prin licenţiere,Vânzări de peste mări
prin acorduri de cunostinte cu firme locale (exemplu franciza) şi investiţiilor străine directe
(Rîde) in piata externa.
iniţial, firma este pur şi simplu o firma interne atât în funcţie de producţie şi pieţele. Odată ce firma
atinge punctul de saturaţie în piaţa internă, arată pe pieţe străine în scopul de a menţine şi a profitabilităţii.
de creştere În timpul primele etape,Firma are acest prin exporturi utilizând serviciile de peste